joi, 29 august 2013

Firea-mi..



Firea-mi umană, de a căuta jumătatea în cărţi, în poveşti nemuritoare, în priviri misterioase ce ascund orgolii nemărginite, conturate de puterea banului, înaintea sufletului; în fiecare persoană care trece întâmplător pe lângă mine pe stradă, în fiecare zâmbet emoţionat de ochii verzi, în fiecare notă muzicală improvizată-n nopţile târzii, în fiecare mână ţinută strâns, pe cărările cele mai întunecate ale oraşului; în fiecare teorie abordată-n mintea mea...firea-mi caută răspunsuri, logice!? E posibil să ţină de raţional!? Karmice!? Ne sunt coordonate alegerile!?  În ce măsură suntem noi disponibili să ne folosim liberul arbitru în cazul de faţă?
Susţin cărţile o descriere clară a ceea ce-mi caută firea?
Sunt atâtea descrieri, atâtea poveşti, atâtea mâini împreunate- legănându-se - pe stradă( oare sunt cele potrivite?), atâtea chipuri scărmănate de un dor de..un ceva! Atâtea dorinţe ascunse-n culori aprinse, atâtea atingeri din priviri, atâtea fumuri sorbite dintr-o ţigară  cu efect ice, -doar-atâtea ai reuşit să numeri?
Am crezut în fiecare zâmbet, în fiecare mână ce mă ţinea strâns, în fiecare sunet improvizat, în fiecare privire, cu chip de înger sau demon chisat! În fiecare cuvânt spus, poate, la întâmplare; în fiecare strângere în braţe..în fiecare!
Am afirmat că  a răsărit Soarele în viaţa mea..aşa cum răsare în fiecare dimineaţă pe Pământ, oare să fie de fiecare dată acelaşi Soare!? Raţional? Sau  Karmic?

Astăzi cred în ochii negri sclipitori şi aluniţe zâmbitoare! Cred în gânduri roz, sortate de cele galbene...Cred în planuri desprinse parcă din mulţimea numerelor complexe, cred în vise şi sunete perfecte, în dimineţi încălzite de bătăi de inimă şi arome de sărutări dulci!

Firea-mi se opreşte astăzi în căutări pe „motoraşul google perfecţiune”, se opreşte pentru că vrea să profite de privirile sclipitoare! Se opreşte nu pentru că a obosit, ci pentru că realitatea firii mele e unică, fără cărţi şi poveşti nemuritoare; se opreşte pentru că urmează un „Stop!” către o altă intersecţie, care ţine de o altă ţintă; ţine de alte prejudicii, dar privesc in dreapta şi firea-mi observă...aluniţe zâmbitoare!

duminică, 18 august 2013

Personajele negative din viaţa noastră

Fie că vrem, fie că nu vrem...există şi astfel de personaje în viaţa noastră, câteodată sunt acolo, pentru că îi chemăm noi sau pentru că trebuie echilibrată o anumită situaţie!
Fie programate, fie atrase, personajele negative deţin o încărcătură greoaie care împarte în stânga şi-n dreapta numai dureri de cap şi stări de depresie. Mie, cel puţin, mi se arată ca fiind personaje care în loc de lumină a sufletului mi se arată un întuneric al egoului, dus poate la extrem de unii. Nu vreau acum să judec existenţa lor, pentru că probabil m-aş încurca în diferite polemici şi intervine şi ignoranţa; vreau să spun că existenţa lor negativa în viaţa fiecaruia dintre noi, poate aduce o schimbare, doar dacă cel vizat lasă la o parte oglinda celui ce-l priveşte.
Poate aduce o schimbare pozitivă? Ne poate influenţa destinul sau îl îndeplineşte? Ne poate împinge să facem alegeri care ne sunt programate? Dar apar întrebări de genul...de ce trebuie să apară o astfel de persoană în viaţa noastră pentru a putea face alegeri pozitive? Ne determină aceste personaje să luăm cele mai bune decizii în ceea ce priveşte o viaţă frumoasă şi fericită? Am fost sau suntem noi un astfel de personaj pentru cineva anume?
În prezent, în viaţa mea există un astfel de personaj care m-a pus pe gânduri, de foarte multe ori; uneori îmi vine să-i răspund cu aceeaşi monedă, dacă îmi scapă o fac, dar încerc să ignor de cele mai multe ori. Acest personaj m-a impins să iau o decizie, care încet încet...viaţa mea capătă un contur foarte frumos şi plin de lucruri pozitive. De fiecare dată când îmi vorbeşte urât, mă uit în ochii personajului şi îmi vine să-i spun.."dacă-i şti tu spre ce m-ai impins...spre ce lucruri frumoase m-ai făcut să merg..." Încerc să rămân rece la tot ce mi se spune cu răutate, nu e imposibil dacă vrei cu adevarat şi în loc de cuvinte grele arunc cu zâmbete, ce au efect mai mare decât jignirea.
Îi mulţumesc în fiecare zi pentru că îmi pune la încercare rabdarea, îmi testează limitele şi m-a împins sa fac alegeri frumoase!

marți, 6 august 2013

...!?



Orice om are şi o umbră, care e în opoziţie cu imaginea sa!
Putem noi judeca umbra unui om, chiar dacă omul are un suflet bun!?
Putem noi...să dăm omul la o parte, pentru că umbra face parte din întuneric..!?
Putem să despărţim umbra de om şi să ne aşteptăm să mai existe ceva frumos!?
Oare putem noi să stăm de vorba cu umbra altui om, fără a interveni ignoranţa!?

Nu cred că putem să desprindem dintr-un om acea părticică, care nouă ni se arată „urâtă”..pentru că frumuseţea interioară a omului conţin şi astfel de părţi, care prin diferite prisme par ciudate..
Atât cu bune, cât şi cu rele, rămânem tot noi, dacă acceptăm părţile frumoase din „ceilalţi”, înseamnă că putem accepta şi aşa zisele părţi urâte.

miercuri, 19 iunie 2013

... îmi doresc şi eu!

Îmi doresc şi eu, Enorm...să pot să reuşesc să trăiesc în prezent, aşa cum îmi recomanzi tu, suflet cruduţ! Îmi doresc, ca prezentul meu să fie şi prezentul tău; mi-aş dori să nu mai fiu cu ...zile înaintea ta, mai ales când mintea ţi-o eliberezi în trecut.
Îmi doresc, să pot să mai văd ceva astăzi, în trecutul tău. Crezi că nu aş fi făcut cum vrei tu!? Crezi că nu-mi doresc!? DAR, Astăzi pentru mine, e mâine pentru tine...

marți, 28 mai 2013

...



Poate o aşa numită problemă în cazul de faţă ar fi comunicarea..în cazul de faţă, în cazul tuturor „feţelor”, în cazul viitoarelor „feţe”...Ne declarăm a fi deschişi şi atât, restul se confirmă de la sine; să te întreb ce-a fost atunci!? Probabil ai şi uitat, acel cândva care promitea un viitor..un viitor lăsat la voia „întâmplării”! Comunicându-mi, aşa cum o faci mereu, prin acele gânduri formate ca nişte nori, îmi dau seama că, eşti norul de dor al altcuiva şi –încă- minţim frumos, de dragul lor..